Etapa 1: chestionar de depistare precoce

Prima etapă a programului constă în completarea unui chestionar de depistare precoce. Acesta este adresat tuturor persoanelor incluse în program și are rolul de a identifica rapid și simplu dacă există anumite simptome neurologice care merită evaluate mai atent.

 

Este foarte important să știți că acest chestionar nu pune diagnosticul de scleroză multiplă. El nu stabilește dacă o persoană are sau nu această boală. Rolul lui este de a semnala anumite manifestări care pot reprezenta un semn de alarmă și care pot justifica o evaluare medicală suplimentară.

 

Această etapă este importantă deoarece, în unele cazuri, scleroza multiplă poate începe discret. Simptomele pot fi ușoare, pot apărea pe rând, pot dispărea de la sine sau pot fi interpretate ca fiind cauzate de oboseală, stres sau alte probleme aparent minore. Din acest motiv, multe persoane nu ajung la timp la un consult neurologic. Chestionarul ajută la recunoașterea mai timpurie a acestor semne și la selectarea persoanelor care ar putea avea nevoie de investigații suplimentare.

 

Chestionarul este gândit să fie scurt, ușor de completat și formulat într-un limbaj clar. Întrebările sunt alese astfel încât să urmărească simptome care pot apărea în debutul unor afecțiuni neurologice, inclusiv al sclerozei multiple, fără a sugera că prezența unui simptom înseamnă automat existența bolii. Scopul este doar identificarea unor simptome care justifică trecerea la etapa următoare a programului.

 

Un simptom important urmărit în acest chestionar este scăderea bruscă a vederii la un singur ochi. Uneori, aceasta poate fi una dintre primele manifestări neurologice. În special dacă apare rapid și nu există o explicație oftalmologică evidentă, poate reprezenta un semnal care trebuie luat în serios. De aceea, participantul este întrebat dacă a avut episoade în care vederea la un ochi s-a încețoșat sau a scăzut semnificativ, chiar dacă ulterior s-a ameliorat.

 

Un alt simptom important este vederea dublă. Aceasta poate indica o problemă la nivelul nervilor care controlează mișcările ochilor. În chestionar, participantul este întrebat dacă a avut episoade de vedere dublă fără o cauză clară, mai ales dacă acestea au durat suficient de mult pentru a fi observate ca simptom distinct.

 

Chestionarul urmărește și prezența unor amorțeli sau furnicături care au durat mai mult de douăzeci și patru de ore. Acest aspect este important deoarece diferențiază senzațiile trecătoare, frecvent întâlnite la multe persoane, de simptomele care persistă și pot avea semnificație neurologică. Sunt de interes acele tulburări de sensibilitate care apar într-o anumită zonă a corpului, persistă sau reapar și nu pot fi explicate ușor prin alte cauze.

 

De asemenea, participantul este întrebat dacă a avut slăbiciune la un braț sau la un picior, fără o cauză traumatică sau ortopedică evidentă. Uneori, scleroza multiplă poate debuta prin astfel de simptome motorii, care pot fi discrete, dar repetate sau persistente.

 

Un alt element important îl reprezintă tulburările de mers sau de echilibru. Participantul poate fi întrebat dacă a avut episoade de instabilitate, dezechilibru, nesiguranță la mers sau senzația că mersul nu mai este la fel de sigur ca înainte. Aceste simptome pot avea multe cauze, dar atunci când apar fără o explicație clară și mai ales când se asociază cu alte manifestări neurologice, merită evaluate.

 

Chestionarul include și întrebarea despre senzația de curent pe coloană la aplecarea capului înainte. Unele persoane descriu această senzație ca un șoc electric care coboară pe spate sau spre membre. Deși nu este un simptom exclusiv pentru scleroza multiplă, prezența lui poate fi relevantă și justifică atenție suplimentară.

 

Un alt aspect urmărit este urgența urinară nou apărută, adică nevoia imperioasă de a urina sau dificultatea de a amâna mersul la toaletă, în absența unei infecții urinare sau a unei alte cauze cunoscute. Acest simptom poate avea multe explicații, dar uneori poate face parte dintr-un tablou neurologic mai larg.

 

Este inclusă și întrebarea despre oboseala neurologică neobișnuită. Nu este vorba despre oboseala obișnuită de zi cu zi, ci despre o stare de epuizare persistentă, disproporționată față de efort, care poate afecta activitățile zilnice și care uneori se accentuează după căldură, efort sau activitate prelungită.

 

Foarte important este și istoricul unor episoade neurologice trecute, chiar dacă s-au remis. Unele persoane își amintesc că au avut, la un moment dat, vedere încețoșată, amorțeli, slăbiciune, dezechilibru sau alte simptome care au dispărut spontan și nu au fost investigate. Aceste informații sunt valoroase, deoarece pot sugera manifestări anterioare care nu au fost recunoscute la timp.

 

Prin urmare, această etapă nu urmărește să spună dacă participantul are sau nu scleroză multiplă. Rolul ei este doar să identifice anumite semne de avertizare care pot justifica o evaluare mai aprofundată. Chestionarul este un instrument de triere, nu un test de confirmare.

 

Avantajul acestei etape este că este simplă, rapidă, ușor de aplicat și are cost redus. În același timp, poate crește șansa de a identifica mai devreme persoanele care altfel ar rămâne neevaluate sau ar ajunge tardiv la neurolog.

 

Este esențial ca fiecare participant să înțeleagă clar un lucru: un răspuns pozitiv la una sau mai multe întrebări nu înseamnă diagnostic de scleroză multiplă. El arată doar că este recomandată o evaluare suplimentară.

 

 

 

 

 

Descarcă chestionarul pentru depistarea precoce a SM